Ghid

Ciclul apei: etape și explicație simplă

Ciclul apei pe etape simple: evaporare, condensare, precipitații și colectare, cele trei stări ale apei, schimbările de stare și un experiment ușor de făcut acasă.

De Polarzinho · 20 octombrie 2026

Polarzinho cu o pelerină galbenă de ploaie în fața unui nor zâmbitor care plouă, cu săgeți de vapori de apă care urcă dintr-o băltoacă și un soare zâmbitor

Apa pe care o beau azi a fost cândva nor, apoi ploaie, apoi gheață pe un munte. Sună a exagerare, dar exact asta explică ciclul apei: apa de pe Pământ circulă neîncetat între mări, aer și uscat și nu se termină niciodată.

Aici găsești etapele ciclului apei, cele trei stări ale apei, numele fiecărei schimbări de stare și un experiment simplu ca să o vezi în bucătărie.

Joacă Puttide: Mini Golf

Ce este ciclul apei?

Ciclul apei (sau ciclul hidrologic) este drumul pe care îl urmează apa între suprafața Pământului și atmosferă. Funcționează cu energia Soarelui și nu are nici început, nici sfârșit: apa își schimbă doar locul și starea.

Etapele ciclului apei

Evaporarea: Soarele încălzește apa din mări, râuri și lacuri, iar ea urcă sub formă de vapori invizibili.
Transpirația: plantele eliberează și ele vapori prin frunze. Împreună cu evaporarea, se numește evapotranspirație.
Condensarea: sus, în atmosferă, aerul este mai rece, iar vaporii se transformă în picături minuscule care formează norii.
Precipitațiile: picăturile devin grele și cad sub formă de ploaie, grindină sau zăpadă.
Colectarea și infiltrarea: o parte a apei curge pe suprafață spre râuri și mări, iar alta se infiltrează în sol și reumple apa subterană.
Iar ciclul începe din nou.

Cele trei stări ale apei

Solidă: gheața și zăpada.
Lichidă: apa din râuri și apa de la robinet.
Gazoasă: vaporii de apă, pe care nu-i vezi.

Norii și ceața nu sunt vapori: sunt picături minuscule de apă lichidă sau cristale foarte mici de gheață.

Schimbările de stare

Topirea: din solid în lichid. Gheața care se topește.
Înghețarea: din lichid în solid. Apa care devine gheață.
Vaporizarea: din lichid în gaz. Poate fi evaporare (lentă) sau fierbere (rapidă).
Condensarea: din gaz în lichid. Un pahar rece care „transpiră” pe exterior.
Sublimarea: din solid direct în gaz, fără să devină lichid. Zăpada care dispare în aer rece și uscat.

La nivelul mării, apa îngheață la 0 °C (32 °F) și fierbe la 100 °C (212 °F).

Cât apă există și cât putem bea

Aproximativ 71% din suprafața Pământului este acoperită de apă.
Aproape toată, în jur de 97%, este apă sărată din oceane.
Apa dulce este o parte mică, iar o bună parte din ea este înghețată în ghețari.

Experiment: paharul care „transpiră”

Umple un pahar cu apă rece și gheață.
Lasă-l pe masă aproximativ 10 minute.
Privește picăturile de pe exteriorul paharului.

Picăturile nu s-au scurs din pahar. Au venit din vaporii de apă din aer, care s-au răcit când au atins paharul rece și au devenit lichizi. Asta este condensarea, care are loc chiar în fața ta.

Gheață, nori și mare în Puttide

În Puttide, minigolful 3D din browser, insulele îți amintesc de apa din multe stări. Există terenuri în zăpadă și gheață, terenuri printre nori și terenuri peste mare.